Istorie, nu basme și basne

  De ce albanezii "apar" în documentele istorice abia în a doua jumătate a secolului al XI-lea, având în vedere că nu locuiau într-o locație îndepărtată, ci tocmai în mijlocul Balcanilor - fieful imperiilor roman/bizantin și bulgar?   Scopul acestui articol nu este acela de a impune o concluzie, ci de a face cititorii să-și pună întrebări despre "invizibilitatea" românilor în Evul Mediu timpuriu.    Argumentul că românii sunt singurul popor european atestat târziu în izvoare, deși popular, este unul complet eronat. Într-un material anterior am scris despre  "invizibilitatea" lituanienilor , fondatorii unuia dintre cele mai puternice state europene medievale, întins de la Marea Baltică la Marea Neagră, pe o suprafață de trei ori mai mare decât Germania actuală, dar care au fost absenți în documente și cronici până în secolul al XI-lea. Însă, în timp ce lituanienii și românii locuiau în două regiuni puternic împădurite și aflate la periferia lumii civilizat...

   Cu secole înainte să ne delectăm cu  Frații Jderi ,  Neamul Șoimăreștilor  sau  Legende Istorice , românii erau fascinați de un roman de legendă:  Alexandria .     Amestecând realitatea cu fantezia, romanul popular Alexandria a reprezentant "lectura de copilărie a marilor scriitori, cari au pus temeliile literaturii moderne: Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu şi Mihail Kogălniceanu".  1    Romanul a pătruns în spațiul românesc atât pe filieră latină, cât și slavică; și a fost tradus și în limba română, probabil înainte de 1600 2 .     Epopeea lui Alexandru cel Mare a fost citată de numeroși cărturari, fiind utilizată, datorită prestigiului ei istoric, chiar de către autorul unuia dintre cele mai vechi legende românești pentru construirea propriei compilații 3 . De asemenea, Învățăturile lui Neagoe către fiul său Teodosie includ, cuvânt cu cuvânt, un fragment din Alexandria . Cuceritorul Persiei apa...

Demografia istorică, deși este deseori ignorată în discuțiile privind teoriile istorice, poate să ofere un context absolut necesar pentru înțelegerea evoluției populațiilor în diverse epoci. And context is King ... În absența datelor demografice precise, istoricii utilizează o combinație de surse, inclusiv registre fiscale, registre parohiale și relatări contemporane, pentru a realiza estimări informate despre dimensiunile populației. Evoluția populației de-a lungul istorie nu a fost liniară, ci dimpotrivă, a fost caracterizată de perioade mai lung sau mai scurte de creștere sau declin demografic, influențate de factori precum războaie, invazii, epidemii și condiții economice. Există numeroase dovezi că regiunea carpato-danubiană era locuită chiar și în așa-numitul "Ev Mediu Întunecat" - doar că nu știm cu exactitate compoziția etno-lingvistică a populației locale, totuși trebuie remarcat că nu avem informații (nici scrise, nici arheologice) despre migrații semnificativ...

"Terra  bissenorum et  blacorum" (Putzgers, F.W., Historischer Schul-Atlas) Semnificația etnonimului Blachi/Blacus/Blacorum, folosit inclusiv de Anonymus în cea mai veche cronică maghiară -  Gesta Hungarorum , continuă să suscite dezbateri aprige, existând voci care susțin că acest termen se referă la o populație turcică denumită și bulaqi . Mai mult, în contextul încercărilor de a împinge ipotetica, dar nedovedita migrație vlahă după invazia mongolă din 1241, unii susțin că primele mențiuni certe privind românii, precum " silva blacorum et bissenorum " din Diploma andreană (1224), trebuie puse în conexiune mai degrabă cu populații turcice - bulaqi/ blacki/ blachi - care ar fi locuit în interiorul arcului carpatic.  Ideea - care este respinsă chiar de către istoricii maghiari de la Academia de Științe a Ungariei 1 - se bazează pe cronica lui Simion de Keza în care se precizează că secuii au împrumutat scrierea runică (care derivă din alfabetul runic turcic) de la ...

Foto 1 . Romanía sau Imperiul Bizantin (Foto: Amazing maps) Vom începe analiza noastră cu un truism incontestabil și totuși ignorat: Nu a existat niciodată o entitate statală care să se autodenumească " Imperiul Bizantin " . Termenul " Imperiul Bizantin "   este un neologism academic și se referă la jumătatea estică a Imperiului Roman, însă era un concept complet necunoscut celor pe care îi numim astăzi bizantini.  I. De la " Ρωμανία " ( Romanίa ) la Imperiul Grecilor la Imperiul Bizantin    Bizantinii se numeau pe ei înșiși, în limba greacă,  " Ῥωμαῖοι" (romaioi) , iar numele țării lor era era  "Ρωμαν ί α" (Roman ίa )   sau  " Βασιλεία Pωμαίων " (Basileía Romaíon) , adică Țara sau Imperiul Roman. 1   Istoria politonimului " Romania " este mult mai complexă decât lasă să se înțeleagă o simplă enumerare a celor care au menționat termenul. Cu excepția mentiunii incerte atribuită lui Arrian, "Romania" apare ...

Suntem bombardați zilnic cu teorii dacomaniace năstrușnice încât am putea crede că doar noi suntem capabili de astfel de idei crețe, totuși basmele prezentate drept adevăruri istorice se regăsesc și la alte popoare din Europa 1  - de la polonezii care au reușit să-i înfrângă pe Alexandru Macedon și Iuliu Cezar, 2  la Danemarca e Dacia, 3  la  întemeierea orașului Reval din Estonia de către valahi, 4  la descendența popoarelor medievale din personaje biblice. 5 Însă una dintre cele mai amuzante "manii" protocroniste din Europa se găsește chiar într-o țară vecină, în Ungaria.  Să începem cu zorii umanității:  Știați ca maghiara este limba primordială a omenirii (adică cea a lui Adam și a Evei) care a pătruns în toate celelalte limbi (inclusiv greaca veche și ebraica)? Ori cel puțin asa credea cărturarul  maghiar Istvan Horvát, directorul Bibliotecii Naționale Széchény din Budapesta. 6 Teoriile lui Horvát au fost îmbogățite cu noi elemente fant...