"Alexandria" - epopeea lui Alexandru Macedon, una dintre cele mai citite cărți în Evul Mediu și epoca modernă timpurie în spațiul românesc

   Cu secole înainte să ne delectăm cu Frații Jderi, Neamul Șoimăreștilor sau Legende Istorice, românii erau fascinați de un roman de legendă: Alexandria. 

   Amestecând realitatea cu fantezia, romanul popular Alexandria a reprezentant "lectura de copilărie a marilor scriitori, cari au pus temeliile literaturii moderne: Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu şi Mihail Kogălniceanu". ¹

   Romanul a pătruns în spațiul românesc atât pe filieră latină, cât și slavică; și a fost tradus și în limba română, probabil înainte de 1600 ². 

   Epopeea lui Alexandru cel Mare a fost citată de numeroși cărturari, fiind utilizată, datorită prestigiului ei istoric, chiar de către autorul unuia dintre cele mai vechi legende românești pentru construirea propriei compilații ³. De asemenea, Învățăturile lui Neagoe către fiul său Teodosie includ, cuvânt cu cuvânt, un fragment din Alexandria. Cuceritorul Persiei apare chiar pe pe icoane și picturi bisericești și, potrivit istoricului literar Nicolae Cartojan, a dat naștere tradițiilor despre Blajini ⁴.

   De asemenea, prin intermediul Alexandrei, cititorii români au luat contact cu o altă poveste epică a epocii antice: Războiul troian - probabil preluată după Cronica lui Constantin Manasses, fiind înglobată în Alexandria aşa cum circula ea printre români încă din a doua jumătate a secolului al XIII-lea ⁵. 

   Totuși, nu toți cărturarii români au fost fermecați de Alexandria: Miron Costin considera că romanul era plin de "basne și scornituri" ⁶. 

   În rândul vechilor romane populare, Alexandria rivalizează cu alte două lucrări epice: Varlaam și Ioasaf (o adaptare creștină a legendei lui Buddha) și Floarea darurilor (un roman cu caracter moralizator). 

Mozaic: Alexandru Macedon în luptă cu Darius al Persiei în Bătălia de la Issos (333 î.Hr.)

Note

¹ Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, vol. I, p. 282 

² Ovidiu Pecican, Lecturile istorice ale nobililor maramureșeni, p. 179-180 

³ Idem, p. 180 

⁴ Cartojan, Istoria literaturii romane vechi, p. 78

⁵ Pecican, op. cit. p. 180 

⁶ Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Cuvente den bătrâni, p. 75