Istorie, nu basme și basne

Demografia istorică, deși este deseori ignorată în discuțiile privind teoriile istorice, poate să ofere un context absolut necesar pentru înțelegerea evoluției populațiilor în diverse epoci. And context is King ... În absența datelor demografice precise, istoricii utilizează o combinație de surse, inclusiv registre fiscale, registre parohiale și relatări contemporane, pentru a realiza estimări informate despre dimensiunile populației. Evoluția populației de-a lungul istorie nu a fost liniară, ci dimpotrivă, a fost caracterizată de perioade mai lung sau mai scurte de creștere sau declin demografic, influențate de factori precum războaie, invazii, epidemii și condiții economice. Există numeroase dovezi că regiunea carpato-danubiană era locuită chiar și în așa-numitul "Ev Mediu Întunecat" - doar că nu știm cu exactitate compoziția etno-lingvistică a populației locale, totuși trebuie remarcat că nu avem informații (nici scrise, nici arheologice) despre migrații semnificativ...

"Terra  bissenorum et  blacorum" (Putzgers, F.W., Historischer Schul-Atlas) Semnificația etnonimului Blachi/Blacus/Blacorum, folosit inclusiv de Anonymus în cea mai veche cronică maghiară -  Gesta Hungarorum , continuă să suscite dezbateri aprige, existând voci care susțin că acest termen se referă la o populație turcică denumită și bulaqi . Mai mult, în contextul încercărilor de a împinge ipotetica, dar nedovedita migrație vlahă după invazia mongolă din 1241, unii susțin că primele mențiuni certe privind românii, precum " silva blacorum et bissenorum " din Diploma andreană (1224), trebuie puse în conexiune mai degrabă cu populații turcice - bulaqi/ blacki/ blachi - care ar fi locuit în interiorul arcului carpatic.  Ideea - care este respinsă chiar de către istoricii maghiari de la Academia de Științe a Ungariei 1 - se bazează pe cronica lui Simion de Keza în care se precizează că secuii au împrumutat scrierea runică (care derivă din alfabetul runic turcic) de la ...

  Știați că până la 70% din suprafața României era acoperită cu păduri în vechime? 1 Iar cele mai împădurite zone erau chiar cele în care românii sunt pentru prima oară atestați în documente: Oltenia, nordul Munteniei, Transilvania, Maramureș.    Există numeroase exemple de populații care s-au dezvoltat și au trăit, de voie sau de nevoie, în zone împădurite 2 , Printre aceste popoare silvestre amintim neamurile germanice, finlandezii, galezii, triburile slavice și baltice, staroverii, bascii, elvețienii și, în mod particular, verii noștri din Alpi: rumanșii (cu dialectele SurSILVAN , SutSILVAN , ce denotă legăturile lor cu pădurea).    Simplul fapt că existau triburi și grupuri de oameni ce trăiau exclusiv în codrii seculari arată, că deși pădurea părea inospitalieră pentru așezările umane, nu este complet prohibitivă, fiind un excelent loc de refugiu. Înseși motivele din cauza cărora oamenii evită în cele mai multe cazuri pădurile ca loc de așezare permanentă...