Istorie, nu basme și basne

La pachet cu mitul că româna ar fi o limbă artificială  creată pentru a înlocui vechiul grai al locuitorilor de la nord de Dunăre, o altă teză delirantă, cu substrat politic, susține că  rumân, 1   forma veche a numelui poporului român,  desemna doar și numai țăranii aserviți, adică iobagii, iar poporul se auto-denumea v(a)lah . Așadar, potrivit adepților acestei teze, numele real al locuitorilor de la nord de Dunăre ar fi vlah, întrucât denumirile "român" și "România" ar fi fost chipurile născocită abia în sec. XIX, de pașoptiști, pentru că așa-zișii  vlahi și-ar fi imaginat că sunt urmași ai Romei. 2 Fie că izvorăște din neștiință, fie concepută pentru a denigra, această teorie este incredibil de prost gândită, bazându-se pe niște confuzii jenante, informații eronate și interpretări tendențioase.  Foto. 1 Hartă cu distribuția geografică a numelor de popoare și graiuri romanice care derivă din termenul latinesc " Romanus " Însă, dincol...

"Terra  bissenorum et  blacorum" (Putzgers, F.W., Historischer Schul-Atlas) Semnificația etnonimului Blachi/Blacus/Blacorum, folosit inclusiv de Anonymus în cea mai veche cronică maghiară -  Gesta Hungarorum , continuă să suscite dezbateri aprige, existând voci care susțin că acest termen se referă la o populație turcică denumită și bulaqi . Mai mult, în contextul încercărilor de a împinge ipotetica, dar nedovedita migrație vlahă după invazia mongolă din 1241, unii susțin că primele mențiuni certe privind românii, precum " silva blacorum et bissenorum " din Diploma andreană (1224), trebuie puse în conexiune mai degrabă cu populații turcice - bulaqi/ blacki/ blachi - care ar fi locuit în interiorul arcului carpatic.  Ideea - care este respinsă chiar de către istoricii maghiari de la Academia de Științe a Ungariei 1 - se bazează pe cronica lui Simion de Keza în care se precizează că secuii au împrumutat scrierea runică (care derivă din alfabetul runic turcic) de la ...