Istorie, nu basme și basne

Tetraevanghel Gavril Uric ( MNAR ) Și oare românii sunt singuri în această situație? În timp ce Anglia ori Franța au produs un Shakespeare, un Voltaire și mulți alții, câți autori de talia lor au existat în marile regate central-europene precum Polonia, Ungaria sau Lituania?  Poate ar trebuie să înțelegem că nu putem reduce diferențele de dezvoltare culturală la simple explicații deterministe bazate pe "specificul național" sau pe confesiunea religioasă. Diferențele de dezvoltare culturală și organizare între micile principate române și marile regate occidentale medievale, precum Anglia, Franța sau Germania ori chiar Polonia sau Ungaria, necesită o analiză mult mai complexă și nuanțată. Nu putem atribui aceste decalaje unor factori simpliști precum mentalitatea popoarelor sau diferențele confesionale, ignorând realitățile geopolitice fundamentale: poziția geografică la granița dintre trei imperii, presiunea constantă a invaziilor, statutul de state-tampon și obligațiile mater...

Cum denumeau românii în secolele trecute ceea ce astăzi cunoaștem drept Imperiul Bizantin și Constantinopol?  Un neologism academic, termenul de Imperiul Bizantin se referă la jumătatea estică a Imperiului Roman. Bizantinii se numeau pe ei înșiși, în limba greacă,  " Ῥωμαῖοι" (romaioi) , iar numele imperiului, în limba greacă, era  "Ρωμανία" (Roman í a)   sau  " Βασιλεία Pωμαίων "  (Basileía Romaíon) , adică Imperiul Roman. 1   Contemporanii lor din Occident îi denumeau, de obicei,  Graeci  ( greci ) ,  iar statul lor era   " Imperiul de la Constantinopol ", " Imperiul Grecilor ",  "Imperiul de Răsărit" , ceea ce reprezintă un simptom al disputelor între Occident și Orient pe tema moștenirii Imperiului Roman. 2 La fel ca majoritatea cărturarilor europeni, cronicarii românii din sec. XVI-XVIII  îi considerau pe bizantini ca fiind greci. În ceea ce privește marele oraș Constantinopol, românii îl denumeau Țarigrad  (term...