Istorie, nu basme și basne

Romanizarea Daciei reprezintă unul dintre cele mai rapide și controversate procese de asimilare etno-lingvistică din istoria Imperiului Roman.  Dacă într-un articol anterior am abordat mitul exterminării dacilor de către romani , acum a venit rândul să discutăm un alt mit: imposibilitatea romanizării dacilor. Atât dacofilii, cât și dacofobii resping ideea că dacii ar fi fost romanizați... însă, contrar percepției tradiționale, dacii nu au fost romanizați cu forță, ci s-au romanizat singuri, la fel ca galii, iberii, ilirii și alte populații din lumea romană.  Pentru înțelege de ce dacii au fost romanizați trebuie în primul rând să privim contextul istoric mai larg, să explorăm situațiile din alte provincii romane unde latina a fost adoptată de către populațiile locale și să încercăm să înțelegem interacțiunile complexe între identitățile locale și rolul limbii latine ca idiom oficial, dar și ca limbă vehiculară ( lingua franca),  care facilita comunicarea intercult...

Pornim adesea de la presupunerea că toponimele sunt surse „imparțiale”, independente de contextul istoric mai larg, care ne oferă o imagine precisă a populației generale dintr-o regiune, și prin urmare ne indică cu certitudine ce popor a fost primul într-un anumit teritoriu.  Ca atare, în ultimele două secole, etimologiile numelor proprii de locuri au fost intens utilizate în eforturile de construire a spațiilor naționale și, implicit, pentru justificarea revendicărilor teritoriale. Reprezentanții curentelor naționaliste au dedicat mult efort și timp interpretării toponimelor pentru a demonstra continuitatea națiunii lor sau, mai bine zis, prezența lor într-un anumit spațiu geografic înaintea altor popoare rivale.  Manipularea toponimiei în scopuri naționaliste a alimentat un război etimologic asupra Transilvaniei între români și maghiari. Pentru a demonstra justețea revendicărilor teritoriale concurente, cele două tabere au început să scotocească asid...

În mod regretabil, discuția despre supraviețuirea dacilor a fost acaparată complet de două tabere radicale și extrem de vocale: unora le pute orice e dacic, iar alții au fantezii cu supereroi daci. Iar oricine îndrăznește să nu le împărtășească fanteziile și pledează pentru un dram de moderație și luciditate este automat etichetat fi ca dacopat-ceaușist, fie ca trădător de neam vândut Occidentului.  Întreaga controversă privind exterminarea dacilor de către Traian pornește practic de la o un singur cuvânt folosit de autorul antic Eutropius:  exhausta , care însemna secătuit, depopulat, golit.  Eutropius  scria,  la aproape trei secole după războaiele daco-romane, că  Dacia ar fi fost " secătuită de bărbați în urma lungilor războaie ale lui Decebal". 1   Pe baza acestei afirmații singulare, unii autori moderni au lansat teoria exterminării dacilor de către Traian. Însă, așa cum s-a dovedit în nenumărate cazuri, este  riscant să-ți fundamentez...

Este limba română un idiom romanic artificial creat în secolul al XIX-lea pentru a înlocui vechea limbă a locuitorilor de la nord de Dunăre?  Sau cel puțin asta cred adepții unei teorii aștiințifice care susține că limbă română și etnonimul "român" ar fi fost inventate în anii 1800 pentru a măslui așa-zisa origine adevărată a valahilor. Iar dovada supremă pentru această ipoteză hilar de absurdă este informația eronată că documentele în așa-zisa limbă valahă s-ar fi scris doar cu litere  chirilice până în secolul al XIX-lea. Autorii acestei teorii aștiințifice omit sau nu cunosc faptul primele texte românești cu slove chirilice   (Foto 1)  și primele cu litere latinești (Foto 2) datează din aceeași epocă și sunt relativ ușor de înțeles pentru vorbitorii actuali de limba română. 1    Foto 1. Tatăl Nostru în Evangheliarul de la Sibiu (1551-1553) Foto 2.   Rugăciunea Domnească   în limba română cu alfabet latin(1594) Exist...