Istorie, nu basme și basne

Coiful de la Coțofenești, o piesă remarcabilă a patrimoniului arheologic românesc, a generat numeroase dezbateri privind originea sa, în special după ce a fost furat dintr-un muzeu din Olanda.  Deși unele persoane au sugerat o origine scitică, dovezile arheologice și contextuale indică o proveniență getică, cu influențe scitice.  Grifonii prezenți pe coif sunt - în opinia susținătorilor teoriei originii scitice - un element care demonstrează proveniența acestuia, întrucât acest element decorativ se regăsește frecvent în arta nomazilor sciți. Dar această concluzie, trasă de păr, ignoră - voit sau nu - faptul că, inclusiv în epoca antică, informațiile culturale circulau între civilizații, astfel că motivul decroativ al grifonului era larg răspândit în arta antică, fiind reprezentat pe artefacte aparținând unor civilizații distincte, inclusiv în cea tracică, 1 dar și cea greco-romană, unde este asociat cu zeul Apollo. 2 Astfel, regăsim grifoni reprezentați pe monde bătute, în se...

Balcanii, între Roma și Constantinopol Situația jurisdicției ecleziastice în Balcani a fost foarte fluidă în primul mileniu creștin, marcată de dispute Roma și Constantinopol pentru controlul eparhiilor din regiune. Inițial, partea de est a regiunii balcanice (dioceza Tracia) se afla sub jurisdicția directă a Constantinopolului, în timp ce vestul (prefectura Iliria cu diocezele Pannonia, Dacia și Macedoniei) era subordonată Romei. Papa își exercita autoritatea ecleziastică asupra prefecturii Iliria prin  vicariatul de la Salonic .  Prima încercare majoră de modificare a acestei organizări vine în 421, când Teodosie II emite o lege prin care încearcă să transfere toți episcopii din Iliria sub autoritatea Bisericii constantinopolitane, însă protestele viguroase ale papilor de la Roma împiedică aplicarea ei efectivă. O reorganizare semnificativă are loc în 535, sub împăratul Iustinian. Jurisdicția Romei în Iliria este împărțită între doi vicari apostolici: nou-creatul  Arhie...