Retragerea aureliană: Paradoxul scăderii numărului de inscripții latine în provinciile sud-dunărene unde, teoretic, au fugit daco-romanii
Altar votiv de marmură descoperit la Sarmizegetusa (sursa: cluj24.ro) Retragerea aureliană (271-275 d.Hr.) reprezintă un moment crucial în istoria spațiului dunărean, însă analiza statistică a inscripțiilor din provinciile dunărene în secolul III d.Hr contrazice teoria unei retrageri masive din Dacia romană spre sud. Datele concrete arată un declin constant al producției epigrafice în provinciile romane de la sud de Dunăre, vecine cu Dacia, chiar și după retragerea aureliană. Înainte de începe expunerea datelor țin să subliniez importanța unei metodologii stricte și a prudenței atunci când este este vorba de o analiză epigrafică înșelător de simplă. La o primă vedere poate părea o joacă de copii, o simplă numărătoare a inscripțiilor, doar că nimic mai fals; micile detalii sunt vitale pentru a evita capcanele. În caz contrar, interpretând datele după ureche și ignorând contextul istoric, atunci și rezultatul va fi pe măsură. Mai multe detalii despre metodologia folosită puteți citi...